1. Ce înseamnă Spaţiul Schengen?

Spaţiul Schengen este zona de circulaţie liberă în Europa. Statele membre ale acestui spaţiu au eliminat controalele la frontierele interne, astfel încât este posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără acte şi fără opriri pentru control.

Acordul de liberă circulaţie a fost semnat în 14 iunie 1985, în localitatea Schengen, din Luxemburg, de către Franţa, Luxemburg, Germania, Belgia şi Olanda.

Convenţia de Implementare a Acordului Schengen a fost semnată la 19 iunie 1990 şi prevede:

  • eliminarea controalelor la frontierele interne ale statelor semnatare;
  • crearea unei singure frontiere externe cu reguli clare de control;
  • accesul tuturor ţărilor Schengen la Sistemul informatic Schengen (SIS), ce furnizează date despre identitatea personală sau alte informaţii din spaţiul Schengen.

 

Informaţii detaliate despre Spaţiul Schengen sunt postate pe site-ul Schengen România.

 

2. State membre Schengen

În prezent există 25 de state membre cu drepturi depline în Spaţiul Schengen:

 

Austria
Flag of Austria
 Lituania
Flag of Lithuania
Elveţia
Elvetia  
Belgia
Flag of Belgium
Luxemburg
Flag of Luxembourg      
Cehia
Flag of the Czech Republic
Malta
Flag of Malta      
Danemarca
Flag of Denmark
Norvegia
Flag of Norway      
Estonia
Flag of Estonia
Olanda
Flag of the Netherlands      
Finlanda
Flag of Finland
Polonia
Flag of Poland      
Franţa
Flag of France
Portugalia
Flag of Portugal      
Germania
Flag of Germany
Slovacia
Flag of Slovakia      
Grecia
Flag of Greece
Slovenia
Flag of Slovenia      
Islanda
Flag of Iceland
Spania
Flag of Spain      
Italia
Flag of Italy
Suedia
Flag of Sweden      
Letonia
Flag of Latvia
Ungaria
Flag of Hungary      
 

 

3. Schengen nu înseamnă Uniunea Europeană şi invers !

  • Există state ale Uniunii Europene care nu sunt state Schengen - Marea Britanie şi Irlanda de Nord.
  • Există state Schengen care nu sunt membre ale Uniunii Europene - Islanda şi Norvegia.
 

 

4. Ce inseamna acquis-ul Schengen?

Acquis = totalitatea regulilor şi măsurilor implementate de statele membre, deciziile, declaraţiile adoptate şi acordurile de aderare ale statelor precum şi Acordul Schengen şi Convenţia de aderare.

 

 

5. Ce măsuri s-au luat de catre statele Schengen?

  Pentru prevenirea apariţiei unor posibile disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte securitatea, datorită eliminării controalelor, în Convenţie au fost introduse măsuri compensatorii, referitoare la cooperarea poliţienească, şi anume:

  • asistenţă reciprocă în scopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor;
  • reguli referitoare la supravegherea şi urmărirea transfrontalieră pentru forţele de poliţie din statele Schengen;
  • comunicarea informaţiilor în cazuri particulare în scopul prevenirii infracţiunilor;
  • schimb de informaţii în scopul efectuării eficiente a controalelor şi supravegherii la frontierele externe;
  • reguli pentru acordarea vizelor şi solicitanţii de azil;
  • numirea de ofiţeri de legătură;
  • intensificarea cooperării poliţieneşti în regiunile de frontieră prin încheierea de înţelegeri şi acorduri bilaterale;
  • întărirea cooperării judiciare printr-un sistem rapid de extrădare şi implementarea hotărârilor judecătoreşti;
  • crearea şi întreţinerea unui sistem informatic comun.
 

 

6. Sistemul Informatic Schengen (SIS)

            Reglementările Schengen cuprind precizări despre schimbul de informaţii, cum ar fi informaţiile despre persoane, documentele pierdute sau furate, vehicule, etc., astfel încât o potenţială persoană problematică să “dispară” doar prin deplasarea dintr-o ţară Schengen în alta. Acest schimb este posibil prin intermediul Sistemului Informatic Schengen (SIS).

 

SIS = suportul tehnic specializat care cuprinde alertele (în termenii Poliţiei Române - consemnele) introduse de statele membre Schengen privind:

  • persoane şi bunuri urmărite la frontiere de poliţie sau vamă;
  • străini în vederea non admisiei în spaţiul Schengen (care solicită vize, permise de şedere sau alte reglementări privind regimul străinilor).

 

Terminologie SIS:

a) Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, denumit în continuare SINS – sistemul informatic compatibil cu Sistemul Informatic Schengen de generaţia a doua, care conţine semnalări de interes naţional şi semnalări de interes Schengen introduse de către autorităţile naţionale competente;

b) Sistemul Informatic Schengen, denumit în continuare SIS – sistemul informatic comun care permite autorităţilor competente din statele membre să coopereze în vederea menţinerii ordinii publice şi securităţii naţionale pe teritoriile statelor membre, folosind informaţii comunicate prin intermediul acestui sistem;

c) Copia naţională a SIS – copia completă sau parţială a bazei de date a SIS accesibilă pentru efectuarea de căutări de către autorităţile naţionale competente;

d) Componenta naţională a SIS, denumită în continuare N.SIS – sistemul informatic constituit din SINS şi copia naţională a bazei de date centrale a SIS, care permite efectuarea de căutări de către autorităţile române;

e) semnalare – set de date introduse în SINS referitoare la persoane sau bunuri cu privire la care au fost dispuse unele măsuri, în condiţiile legii, în vederea realizării unui interes public, al respectării regimului liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor sau al asigurării ordinii şi siguranţei publice şi al prevenirii unor ameninţări la adresa securităţii naţionale;

f) semnalare de interes naţional – semnalarea introdusă de o autoritate naţională competentă în SINS.

g) semnalare de interes Schengen – semnalarea transmisă din SINS în SIS.

h) autorităţi naţionale competente - autorităţile publice române ale căror drepturi de acces la SINS sunt stabilite potrivit art.5.

i) stat membru – stat care utilizează SIS;

j) stat asociat – statele cu care Uniunea Europeană a încheiat acorduri în baza art.24 şi 38 din Tratatul privind Uniunea Europeană în vederea predării persoanelor pe baza unui mandat de arestare şi care prevăd transmiterea unui astfel de mandat prin intermediul SIS.

k) tranzacţie - orice operaţie de introducere, modificare, ştergere sau consultare a datelor conţinute în N.SIS;

l) date adiţionale – datele stocate în N.SIS în legătură cu semnalările din N.SIS şi care sunt disponibile imediat pentru identificarea persoanelor ca urmare a căutărilor efectuate în acest sistem;

m) informaţii suplimentare – informaţiile care nu sunt stocate în SIS, dar care sunt în legătură cu semnalările din SIS şi care urmează să fie transmise în cadrul schimbului de informaţii suplimentare

n) rezultat pozitiv – rezultatul obţinut în urma efectuării unei căutări în N.SIS, concretizat în identificarea unei persoane sau a unui bun care face obiectul unei semnalări;

o) Biroul SIRENE – autoritatea de la nivelul fiecărui stat membru care asigură realizarea schimbului de informaţii suplimentare;

p) reglementări aplicabile la nivelul SIS central – prevederile cuprinse în actele normative ale Uniunii Europene în baza cărora statele membre cooperează prin intermediul SIS;

q) Manualul SIRENE – documentul adoptat la nivelul Uniunii Europene care cuprinde normele pentru schimbul de informaţii suplimentare între statele membre;

 

Funcţionarea şi utilizarea Sistemului Informatic Schengen:

SIS este compus din: sistemul informatic central (localizat la Strasbourg, Franţa) şi sistemele informatice naţionale, conectate la SIS, care permit autorităţilor naţionale competente să efectueze căutări in SIS.

Explicaţii privind persoanele şi bunurile cuprinse în alertele Schengen:

  • persoanele căutate în vederea extrădării;
  • străinii în legătură cu care s-a emis o alertare în vederea non-admisiei;
  • persoanele dispărute sau persoanele care, pentru a fi protejate sau pentru a preîntâmpina ameninţările, au nevoie să fie puse temporar sub protecţia poliţiei;
  • martori, persoanele care au primit citaţii de înfăţişare în faţa autorităţilor judecătoreşti în cadrul unei acţiuni penale;
  • persoane despre care există informaţii că pot comite infracţiuni grave;
  • obiectele şi vehiculele căutate pentru confiscare sau folosite ca probe în instanţă
 

7. Ce este Sistemul Informatic National de Semnalări (SINS)

şi care sunt datele introduse?

SINS reprezintă sistemul de informaţii creat la nivel naţional.

Anumite baze de date din acesta se doreşte a fi constituite în componenta naţională a Sistemului Informatic Schengen (N-SIS).

Datele introduse în SINS privind persoanele sunt: 

  • Numele şi prenumele, pseudonimele care au fost eventual înregistrate separat;
  • Semnele fizice particulare, obiective şi inalterabile;
  • Data şi locul naşterii;
  • Sexul;
  • Cetăţenia;
  • Menţiunea că persoanele în cauză sunt înarmate, violente sau evadate;
  • Motivul semnalării;
  • Măsura care trebuie luată; 

Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, convingerile religioase sau filozofice, apartenenţa sindicală, precum şi prelucrarea datelor privind sănătatea sau viaţa sexuală.

Actul normativ care prevede acest lucru este Legea nr.677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal.  

            Modul de introducere a datelor, de verificare şi de ştergere a acestora este prevăzut prin protocoale şi proceduri comune tuturor statelor membre Schengen, ce fac obiectul reglementărilor interne din fiecare stat.

            Datele cu caracter personal relevant sunt:

  • Nume şi prenume
  • Adresa
  • Codul numeric personal
  • Email
  • Funcţie
  • Cetăţenie
  • Data şi locul naşterii
  • Fotografia
  • Semnătura

La nivelul IPJ Botoșani responsabili cu instruirea personalului în domeniul cooperării poliţieneşti în context Schengen sunt:
Comisar șef de poliție MIRON GABRIEL specialist în domeniul Schengen şi Relaţii Internaţionale - SERVICIUL CABINET;
Comisar de poliţie GHEORGHIU MIHAI-CEZAR - SERVICIUL INVESTIGAŢII CRIMINALE;
Comisar de poliţie DAMIAN DAN-IONUT - SERVICIUL DE ORDINE PUBLICĂ;
Comisar șef de poliţie PINTILIE OVIDIU - SERVICIUL RUTIER;