Poliția în viitoarele Principate Române Unite s-a inființat cu această denumire și pe principii moderne față de instituțiile feudale cu atribuții asemănătoare, prin Regulamentele Organice (socotite adevărate Constituții pentru acea vreme) a căror aplicare a început în Muntenia la 1 iulie 1831 și in Moldova la 1 ianuarie 1832.

                   Conform legiuirii din Moldova și dispozițiilor date de Divanul împlinirilor către Sfatul Administrativ al țării, la 26 decembrie 1831 s-au emis instrucțiunile pentru organizarea poliției capitalei Iași și, separat, cele pentru celelate orașe și târguri.

                   Sub denumirea de «obstești asezământuri» aceste instrucțiuni au fost trimise la începutul anului 1832 și Isprăvniciei Ținutului Botoșani (viitoarea Prefectură). În ele se specificau următoarele :

                            Partea I-a. Pentru Poliție-Așezarea Poliției

          1. Pentru ocârmuirea veniturilor și a cheltuielilor orașelor s-au așezat Sfaturi Orășenești și acum se așază polițiile sub ascultarea ocârmuitorilor ispravnicești (ispravnicilor).

          2. Poliției i se incredințează măsurile pazei bunei orânduieli, iar Sfaturile Orășenești ocârmuirea dinlăuntru a materialnicilor interesuri a orașelor și târgurilor.

          3. Isprăvnicia are priveghere asupra ambelor acestor dregătorii și de a se aduce toate în săvârșire, fără lenevire sau abatere.

          4. Datoriile acestor dregătorii se hotărăsc dupa chipul în gios arătător.

          5. Poliția se alcătuiește:

                   a) din un comisar (politmaistru) al târgului și

                   b) din comisari-epistați sau cvartolnici după mărimea orașului căte unul de cvartal.

                   c) din un secretar

                   d) din un tulumbagi-bașa (pompier șef)

                   e) tulumbagii trebuincioși

                                 Partea a II-a-Datoriile Poliției

          10. Poliția priveghează pentru liniștea târgului sau orașului și pentru siguripsirea a oricărei primejdii prin oraș, precum și mai gios se arată.

          11. Fieștecare oraș se împarte în două sau mai multe părți și la fieștecare parte se orânduiește câte un cvartalic sub ascultarea comisarului.

          12. Slujbașii și slujitorii se împart pe la părțile orașului după chibzuirea comisarului de oraș.

          13. Tulumbagiii și sacagiii se ingrijesc numai de primejdia focului.

          14. Poliția este datoare a priveghea :

                   a) pentru buna orînduială și linistea dinlăuntrul orașului.

                   b) pentru dezrădăcinarea răilor precum tîlhari, spărgători de dughene, jăcuitori, pungași, gazde de tălhari și alți asemenea.

                   c) pentru bună stare a sănătații locuitorilor

                   d) pentru bunătatea lucrurilor de mâncare ce se vând.

                   e) pentru măsuri precum oci, dimerlii, coturi și alte așăminte, ca să fie ele drepte și neânșelătoare și tot deopotrivă (stas).

                   f) pentru zidirea caselor, de a se face cu sigurantă, fără strîimtorirea ulițelor și după un plan ce și-ar închipui (alcătui) orașul.

          15. Poliția nu judecă, ci numai lămurește pricinile și le raportuiește Isprăvniciei care trimite pe vinovat la judecătoria cuvenită spre a se judeca.

          16. Tâlharii, prădătorii și fugarii, cum și gazdele lor îi prinde, îi cercetează Poliția și raportuiește îndată Ispravniciei care va întocmi lucrare, iar pe vinovați îi trimite la judecătoria cuvenită, cu tacrirul și izvodul lucrurilor date și rămase.

          ------------------------------------------------------------------------------------

 

                                      Iscălit :Ministrul Pricinilor Din Lăuntru și

                                                   Cavaler,

                                                   Catargiu, Logofăt.

                                                                             Șeful Secției

                                                                             Costache Mereacre

         

                   Pentru înființarea și organizarea Poliției orașului Botoșani, conform acestor infracțiuni, s-a purtat multă corespondență între Isprăvnicia Ținutului Botoșani, Sfatul Orășenesc și Minister cu privire, mai ales, la desemnarea de către Sfat a acelor slujbași afectați poliției, dar și pentru local de cancelarie, fonduri bănești, lefi, măsuri preventive contra incendiilor, etc.

                   Așa de exemplu, la 6 mai 1832 Sfatul Orășănesc Botoșani raportează «Cinstitului Departament al Pricinilor Din lăntru » ca « di la zi întâi a următoarei luni Mai s-au alcătuit și comisarii porunciți în acest oraș și anume pe dumnealui slugeriul Manolache Bou și pe Dlui căpitan Daniil Popa și pe căpitan Iordache Carp, cum și 12 cvartalnici, după închipuirea și porunca de mai înainte a acelui Departament. . . »

                   Greutățile inerente oricărui început de organizare se pare că au fost depășite și aceasta se observa din studierea statelor de funcțiuni și lefi ale cancelariei Sfatului Orășenesc din Botoșani pe anii 1832, 1833 și 1834 care consemnează printre alți salariati, 3 comisari în frunte cu un politmaistru, 12 cvartalnici sau epistați si alti peste 50 slujbasi afectati Politiei.

                   Funcția de politmaistru de Botoșani era destul de râvnită, fapt ce explică desele schimbări de persoane în aceasta funcție. Dintr-un raport datat 9 ianuarie 1833, aflăm ca politmaistru al orașului pe un membru al familiei Pisoschi, iar din «foile calificative personale ale funcționarilor statului pe anul 1834» trimis de Eforia (Sfatul Orășenesc) Botoșani către Departament mai aflăm ca politmaiștrii și comisarii erau oameni pregătiți care cunoșteau mai multe limbi. Astfel, despre stolnicul Neculai Teodor se arată că «era născut în București la 1786, dec. 2, a învățat în București la școli domnești, moldovenește, grecește, a citi și a scrie. Vorovește :moldovenește, grecește, turcește și armenește. Însurat, are șase fete și doi baieți. Avere-un han și o casă de veci în Botoșani și la 1834 au fost rînduit politmaistru la Botoșani și au urmat 6 luni și la 1 septembrie au fost scos fără vină, după cum îl mărturisăști atestatul ce i-au dat din partea obștei boierilor și negutătorilor. Funcția ce ocupă :Comisar la Eforia de Botoșani de la 1 oct. 1834 și întărit cu poroncă cins. Departament sub nr. . . . oct. 6-1834 în locul slugerului Manolache Bou, sârguitor, bun, vrednic.

          Aproape asemănătoare dar puțin mai complete sunt instrucțiunile referitoare la organizarea și sarcinile Poliției, ale politmaiștrilor și comisarilor de prin orașe și târguri, deci și Botoșani, aprobate de Sfatul Administrativ al Moldovei și promulgate de Domnitorul Mihail Sturza în 11 iunie 1835 și care cuprind 29 puncte, unele detaliate prin mai multe subpuncte, toate structurate în trei părți :I. Așezarea personalului Poliției, II. Datoriile Poliției și III. Îndatoririle și dreptățile Poliției.

        

                                                                   Prof. Stefan Cervatiuc